miercuri, 26 iunie 2013

Modalitati de preparare

Pentru a obtine o cafea extraordinara este important sa se tina seama de patru pasi: macinare, dozare, apa si prospetime.
Macinarea cafelei
Pentru fiecare metoda de preparare este necesar un grad diferit de macinare, intrucat gustul final al cafelei este influentat de timpul in care apa si cafeaua sunt in contact direct. De exemplu in cazul in care se pregateste cafeaua cu o cafetiera, aceasta trebuie macinata mai mare, deoarece timpul de contact dintre apa si cafea este de aproximativ patru minute, in timp ce cafeaua pregatita pentru cu un expresor trebuie sa fie mai fin macinata, intrucat prepararea ei dureaza in jur de 20 secunde.
Cu cat timpul de pregatire al cafelei este mai mic cu atat cafeaua trebuie sa fie mai fin macinata.

Dozarea cafelei
Unul dintre pasi cei mai importanti in prepararea unei cafele bune este folosirea proportiei potrivite de cafea si apa. Aceasta propotie difera in functie de reteta folosita.
Cele mai bune dozari se produc prin combinarea mai multor tipuri de cafea din diferite parti ale lumii. Proprietatile si caracteristicile lor variate se combina pentru a asigura un echilibru de buchet si aroma.

Amestecurile de varietati Arabica pura tind spre o cafea mai moderata si mai aromata, in timp ce amestecurile de Arabica si Robusta au o pulpa mai bogata si o aroma mai puternica.
Apa
O ceasca cu cafea contine 98% apa, din aceasta cauza apa folosita la prepararea cafelei trebuie sa fie curata. Pentru a obtine gustul si aroma cafelei apa trebuie incalzita pana aproape de punctul de fierbere , 96°C.

Prospetimea cafelei
Ca in cazul oricarui produs alimentar, si in cazul cafelei este de preferat sa se consume prospata. Oxigenul, caldura, lumina si umezeala sunt principalii factori care duc la pierderea calitatii cafelei.
Pentru a pastra prospetimea cafelei, aceasta trebuie tinuta intr-un recipient, opac, inchis ermetic si la temperatura camerei.
Nu este indicat, in cazul cafelei folosite zilnic, pastrarea acesteea in frigider sau congelator, intrucat aerul cald patruns in recipient la fiecare utilizare condenseaza.
Cafeaua boabe se patreaza proaspata mai mult timp decat cea macinata, deoarece suprafata de contact cu oxigenul este mult mai mica. De aceea pentru rezultate cat mai bune cafeaua trebuie macinata inainte de utilizare.

Arborele de cafea

Genul Coffea cuprinde circa 60 specii din care cea mai importanta din punct de vedere economic dar care este crescuta si ca planta de interior este Coffea arabica.
Arborele de cafea (Coffea arabica) este un arbore tropical cu frunzis persistent originar din zona tropicala a Africii, Madagascar si insulele Oceanului Indian unde poate atinge inaltimi de pana la 5 - 6m, ca planta de interior inaltimea poate fi de 1,5 - 2,5m. Frunzele au forma ascutit ovala, sunt de culoare verde inchis si au marginea ondulata.
    Florile au forma stelata si apar la baza frunzelor. Arborele de cafea infloreste pe la mijlocul verii, florile sunt albe si intens parfumate. Din aceste flori apar fructele, care sunt bace de marimea unor visine. Fructele ajung la maturitate in 7 - 9 luni culoarea lor fiind rosu stacojiu. Bacele contin de regula doua seminte (boabe de cafea). Concentratia in cofeina este de 0,8 - 1,4%.


Ingrijire
    Planta se tine la lumina dar nu in soare direct.
    Primavara pana toamna trebuie udata din abundenta dar apa nu trebuie sa balteasc. In aceasta perioada trebuie sa i se administreze ingraseminte o data sau de doua ori pe luna functie de marimea plantei.
    La jumatatea primaverii daca radacinile nu mai au loc in vas, arborele de cafea se transplanteaza. Deoarece au radacini pivotante se folosesc ghivece inalte si cu 2 - 3cm mai mari decat cel vechi.
    Solul recomandat este un amestec de pamant de telina, pamant de frunze, mranita si nisip. pH acid de 5,5 - 6,5.
    In perioada rece a anului plantei i se va asigura o temperatura de 13 - 18 grade C, se reduce udatul si nu se fertilizeaza

Inmultirea
    Inmultirea se face prin seminte care trebuiesc semanate cat mai repede dupa ce au fost recoltate deoarece isi pierd repede capacitatea de germinare

Alte specii:
    Coffea canephora (robusta) - originara din Africa, arborele poate ajunge la 10m. Fructele sunt mai mici ca cele de C. arabica si ajung la maturitate in 11 luni. Boabele de cafea au o concentratie de cofeina de: 1.7 - 4.0%
    Coffea liberica creste in Malaiezia si Africa de vest. Poate atinge inaltimi de 18m. Fructele si boabele sunt mai mari.
    Coffea dewevrei


.


Arborele de cafea


Arborele (sau arbustul) de cafea este un membru al familiei Rubiacee (genus coffea) ; in general, acesta nu creste decat in regiunile tropicale si subtropicale, cu ploi abundente, zona principala de cultura fiind situata intre 22 si 24° latitudine nordica si sudica (de o parte si de alta a ecuatorului). Acest arbust creste la altitudini care se situeaza intre 200 si 1200 m. Arborele de cafea se cultiva totusi si in zonele mai inalte (2000 m), cafeaua recoltata aici fiind denumita "High Grown" (cafea de altitudine), a carei calitate este foarte buna, cu aroma puternica si extrem de apreciata de cultivatori.

                
Cultura arborelui de cafea impune un efort destul de indelungat, de la semanatul in pepiniere, la repicatul plantelor si apoi la sadirea acestora in plantatii, cand ating inaltimea minima de 30 - 50 cm.
Arborele de cafea se dezvolta normal, in soluri bine lucrate, aerisite si bine tratate cu diverse ingrasaminte artificiale, in zonele tropicale plantele tinere trebuie protejate de vanturi si ploi, si din acest motiv se aplica culturi intercalate cu banani, porumb si ricin. Aceste plante le ofera, pe langa protectie la intemperii, si umbra de care au nevoie in zilele cand soarele este prea torid. In regiunile subtropicale, in care conditiile climaterice sunt mai blande, plantatiile de cafea se fac sub cer deschis.

ARBORELE
Arborele de cafea din specia Arabica poate atinge la varsta de 6 ani o inaltime de circa 5 - 6 m, iar cel din specia Robusta ajunge pana la 10 - 15 m inaltime. Totusi, culturile se mentin prin taieri la o inaltime de 2,5 - 3 m, pentru cresterea randamentului in fructe si usurarea culesului. Arborele de cafea pretinde o temperatura medie de circa 18 - 22°C, cele inferioare temperaturii de 11°C putand avea un efect negativ asupra recoltelor.
Specia Robusta infloreste incepand din anul al doilea, iar Arabica infloreste in mod curent in al treilea an de la plantare. De regula, primele recolte se obtin incepand cu anul al patrulea sau chiar cu al cincilea, cand plantatiile pot fi considerate "pe rod" si randamentul poate varia astfel: pentru specia Arabica - de la 400 la 2000 g de fructe pe arbust, iar pentru specia Robusta - de la 600 la 2000 g. Un arbore de cafea tanar poate furniza la recoltare pana la 2,5 kg de "cirese", fructe din care se pot obtine, dupa prelucrare, circa 500 g boabe de cafea curate sau 400 g cafea prajita.
FRUNZELE
Arborele de cafea, tot timpul verde, are de obicei forma unui con, cu ramuri flexibile si radacini superficiale. Frunzele sunt verzi - lucioase si ating o lungime de maximum 20 cm, asemanatoare cu cele de laur, dispuse opus doua cate doua, de-a lungul ramurilor, in functie de altitudine si climat, arborele de cafea este in masura sa infloreasca (la fel ca si portocalul) tot timpul anului, infloritul principal se desfasoara pe o perioada de mai multe luni, desi florile sale se ofilesc deja dupa cateva ore.
FLORILE
Florile sunt albe, cresc sub forma de ciorchine si emana un miros puternic, asemanator celui de iasomie sau de portocal, iar perioada de inflorire variaza de la o zona la alta . Ceea ce este caracteristic la arborele de cafea este faptul ca in toate sezoanele se gasesc in acelasi arbore ramuri cu flori, cu fructe verzi, in parg sau coapte, culoarea acestora trecand de la verde, la galben, apoi la rosu deschis si in sfarsit la rosu-purpuriu, cand fructele ajung la maturitate completa.
FRUCTELE
Ca aspect exterior, fructele de cafea se aseamana cu ciresele si contin circa 68% pulpa, 6% tegument si circa 26% bob curat. Din punct de vedere botanic, fructul arborelui de cafea este o drupa falsa, acoperita de un tegument membranos, care isi schimba culoarea de la verde la rosu-purpuriu, in functie de stadiul de dezvoltare a fructului.
Sub acest invelis se gaseste o pulpa carnoasa, in interiorul careia se afla bobul de cafea. Acesta este format din doua parti aplatizate pe o parte si despartite de o adancitura longitudinala. Bobul de cafea este de culoare verde in interior, acoperit de o pelicula subtire argintie, peste care se afla un invelis pergamentos de culoare galbena spre bruna.
Exista insa fructe in interiorul carora se gaseste un singur bob de cafea de forma rotunda si care este denumit de cultivatori Caracoli. Aceste boabe de cafea provin din fructele arbustilor de cafea imbatraniti, care cresc pe ramurile lor exterioare. Caracteristic acestor boabe este faptul ca aroma lor este mai pronuntata decat a celor de forma normala, motiv pentru care boabele de cafea Caracoli sunt atent selectionate de cultivatori si mult apreciate pentru aroma si savoarea lor.

duminică, 23 iunie 2013

Espresso-reteta italiana

Chiar daca sunt inventatorii espressor-ului si implicit cei mai vechi consumatori de espresso, italienii prepara cel mai des in propriile case cafea dupa reteta veche ce utilizeaza aparatul Moka. Acest aparat, ca si espressorul este o inventie italiana si are la baza aceleasi principii de functionare ca primele espressoare aparute la inceputul secolululi trecut. Apa transformata cu ajutorul focului in abur trece prin sita ce contine cafea iar in partea de sus a aparatului se obtine bautura magica pe care atatia dintre noi o iubim. Noi am incercat sa preparam cafeaua dupa reteta traditionala si ne-am descurcat foarte bine. Trebuie sa recunoastem totusi ca am utilizat atat aparate cat si cafea de cea mai buna calitate. Ceea ce va dorim si voua daca vreti sa va bucurati zilnic de cea mai buna cafea.  Iata in cativa pasi simpli cum am preparat noi o cafea italiana:

De ce avem nevoie? In primul rand de un aparat Moka – al nostru este un Bialetti pentru o singura portie de cafea. Apoi de cafea de cea mai buna calitate, 100% Arabica. Noi am ales cafea proaspat prajita Columbia Supremo de la Papa Jacques. Este o cafea de origine, delicate si cu o aroma particulara.

Un alt secret important este sa rasniti boabele exact inainte de prepararea bauturii. Pentru aceasta aveti nevoie de o rasnita musai cu cutite conice din ceramic. Varianta cea mai buna pentru noi a fost rasnita manuala Hario Skerton, cu care am obtinut un macinis indeajuns de fin si uniform.

Dupa rasnirea cafelei, umplerea aparatului cu apa in compartimentul de jos si punerea pe foc, este nevoie intr-adevar de putina rabdare pana masina atinge temperatura si presiunea necesare…Cand acest lucru se intampla, se produce minunea…

…iar rezultatul final a fost unul cu adevarat deosebit: o cafea cu o usoara aroma de ciocolata amaruie, densa, moderat de tare si care ne-a facut ziua mai buna!

sâmbătă, 22 iunie 2013

Standardele de certificare a cafelei si importanta acestora



Ca orice produs de larg consum din societatea globalizata in care traim si cafeaua poate fi mai buna sau mai proasta, in functie de soiul din care se trage, conditiile de cultivare, procesare, prajire si bineinteles preparare a bauturii finale. Se spune totusi ca pana si o cafea 100% Robusta optim cultivata si prajita poate sa contribuie la prepararea unui cappuccino perfect sau a unui espresso ca la carte, asa cum si o cafea 100% Arabica provenita din culturi necertificate, prost prajita sau prost preparata poate avea o calitate indoielnica. In opinia noastra conditiile de cultivare si procesare, prajirea si prepararea cafelei reprezinta variabilele esentiale ale lungului si anevoiosului proces pe care aceasta bautura magica il parcurge din fermele in care este cultivata si pana in ceasca.

Primul pas in triada expusa mai sus il reprezinta cultivarea si procesarea cafelei verzi. In aceasta etapa accentul se pune pe calitatea solului in care cafeaua este cultivata, absenta completa sau prezenta minimala a substantelor chimice in procesul de cultivare si procesare, dar in egala masura se tine cont de protejarea si tratamentul echitabil al fermierilor ce se ocupa de cafea. Momentan exista in zona tropicala – zona prin excelenta de cultivare a cafelei peste 25 de milioane de oameni a caror exsistenta cotidiana este asigurata de cultivarea si procesarea cafelei. Suprafetele cultivate cu cafea depasesc astazi 12 milioane de hectare iar majoritatea plantatiilor de cafea sunt situate in zone considerate de importanta ridicata pentru conservarea biodiversitatii si dezvoltarea durabila. Iata de ce, sistemul de certificare a culturilor de cafea a aparut si s-a dezvoltat ca o necesitate absoluta atat pentru protectia fermierilor cat si pentru prezervarea biodiversitatii si dezvoltarea pe criteriile durabilitatii a regiunilor din care provim boabele verzi de cafea. Cele mai cunoscute si mai importante certificari pentru cafea sunt: Rainforest Alliance, USDA Organic, Fairtarde International si UTZ Certified.

Rainforest Alliance se concentreaza pe certificarea din perspectiva protectiei mediului dar merge mai departe acoperind si alte probleme cum ar fi relatiile din interiorul comunitatii si tratamentul corect din perspectiva drepturilor omului pe care il primesc cei ce lucreaza in fermele in care se cultiva cafeaua.

USDA Organic este un standard de certificare american. Produsele cerificate cu acest standard sunt organice 100%, cultivate pe un sol care nu a fost tratat timp de cel putin 3 ani cu ingrasaminte sintetice, pesticide sau herbicide. Acelasi lucru este valabil si pentru  planta de cafea.

Fair Trade este o certificare preocupata in primul rand cu eradicarea saraciei. Din acest motiv cafelele certificate Fair Trade au fost achizitionate de la fermieri la un pret care sa asigure profitabilitatea culturilor.

UTZ Certified pune in special accent pe transparenta si usurinta urmaririi procesului de aprovizionare si administrare eficienta a fermelor – practici agricole eficiente, prevenirea eroziunii solului, minimizarea consumului de apa si minimizarea poluarii, utilizarea responsabila a chimicalelor si protectia habitatului.

Standardele prezentate mai sus sunt cele mai importante si in acelasi timp cele mai cunoscute standarde de certificare pentru cafea. Le veti regasi cu siguranta pe ambalajul cafelelor de calitate, daca veti cauta cu atentie. Certificarile sunt importante o data pentru ca sustin munca fermierilor si productia de cafea eficienta si sustenabila si apoi pentru ca aduc in ceasca fiecaruia dintre noi o cafea de cea mai buna calitate.

Cea mai scumpă cafea din lume-Kopi Luvak


Cafeaua Kopi Luvak este produsă în Indonezia și, ceea ce este cel mai interesant este metoda sa de preparare. Boabele de cafea culese de pe plantațiile din Indonezia sunt ingerate de către mamiferul numit zibeta asiatică (o mangustă), care le elimina ulterior intacte. Urmează un proces laborios de spalare și dezinfectare, macerare, uscare și prăjire, rezultatul fiind o cafea intensă, puternic aromată. Kopi Luwak este cea mai rară cafea din lume, producția limitându-se la doar câteva tone pe an.
Cafeaua Kopi Luwak este puternică, echilibrată, cu arome florale și note subtile de caramel. Este mai puțin amară decât cafelele obișnuite prin natura ei, fiind prajită mediu pentru a-i păstra intactă aciditatea. Din punct de vedere al calității, este o cafea “Specialty Grade” și nu conține defecte, boabele fiind alese individual înainte de ambalare.
 Un espresso scurt din aceasta cafea costa în jur de 20 de euro, iar un pachet de 150 de grame poate depăși 100 de euro.

Istorie cu parfum de cafea


Chiar daca Homer si unele vechi legende arabe fac referire explicita la o misterioasa bautura neagra si amara cu certe calitati de stimulare a starii de veghe, este aproape unanim acceptata teza descoperirii cafelei, pe baze de observare empirica, de catre un pastor etiopian, cam pe la 850 d.Hr.

 Mai concret, un anume Kaldi (sau, dupa alta grafie, Khalid) a remarcat ca, in mod aparent straniu, caprele sale devin din cale-afara de jucause dupa ce mananca boabele rosiatice ale unui arbust oarecare ce crestea pe platourile inalte, specifice estului Africii. Caprarul a gustat el insusi boabele, constatand aceleasi efecte.

 Binedispus excesiv, a comunicat si altora descoperirea sa, fapt pentru care arbustul de cafea a inceput sa fie cultivat intensiv in toate zonele locuite de arabi, care au rafinat progresiv procesul de consum, dupa ce au prajit si au fiert pudra astfel obtinuta. Rezultatul a fost potiunea magica numita qahwa, folosita mai intai de calugari si de alti clerici, care, cu ajutorul ei, puteau ramane treji in timpul indelungilor rugaciuni islamice din perioada Ramadanului.

 Singura abatere de la versiunea oficiala a genezei cafelei o reprezinta povestea arabului yemenit Omar, care, izgonit in desert de tribul sau, a supravietuit mancand fructele fierte ale unui arbust necunoscut. Cum, in apropiere, se gasea orasul Meca, considerat sfant de catre mahomedani, faptul a fost considerat o minune, un semn divin.

  Totusi, initial, unii lideri religiosi au acuzat cafeaua ca fiind un elixir necurat, ce confera puteri diavolesti, numai ca, sub presiunea consumului curent si in curs de extindere in randul castelor dominante, si-au modificat radical conceptia, binecuvantand „darul dumnezeiesc“. Similar, cateva secole mai tarziu, unii credinciosi italieni fanatici i-au cerut papei Clement al VII-lea sa interzica, prin edict, consumul cafelei, numai ca suveranul pontif a vrut mai intai sa deguste personal licoarea „demonica“, dupa care a conchis apoftegmatic: „Aceasta bautura este atat de delicioasa, incat ar fi un pacat sa-i lasam doar pe necredinciosi sa se bucure de ea!“

 In anul 1511, s-a consumat ultima tentativa de opozitie administrativa oficiala, atunci cand Khair Beg, coruptul guvernator al Meccai, a incercat sa impuna o lege prin care consumul de cafea era interzis si aspru pedepsit, intrucat despotul oriental se temea ca, sub influenta euforica a cafelei, supusii sai s-ar fi putut rascula impotriva sa. Reclamat la sultan, acesta din urma a fost mai mult decat indignat, poruncind nici mai mult nici mai putin decat descapatanarea inamicului cafelei.

  Pe filiera araba, bautura a devenit populara si la curtea otomana, prima cafenea – Kiva Han – deschizandu-se la Constantinopol in 1475. Curand, legea turceasca permitea unei femei sa divorteze de sotul ei daca acesta nu reusea sa-i furnizeze doza zilnica de cafea.

O lume de cafegii
Pe la 1600, navigatorii venetieni importa obiceiul, iar in 1654 Italia este deja impanzita cu cafenele. Aproape concomitent, in 1607, licoarea ajunge in Lumea Noua, capitanul John Smith (foto fundal), fondatorul Virginiei si al orasului Jamestown, devenind un pionier si in acest domeniu, ba chiar precedand metropola: la Londra, primele cafenele vor fi deschise abia in 1652.

  Aici, la 1688, Edward Lloyd inaugureaza un astfel de local, frecventat indeosebi de comercianti si marinari. Pe fiecare ceasca de cafea erau inscriptionate initialele TIPS (To Insure Prompt Service), ceea ce a dus la niste inventii istorice: bacsisurile date chelnerilor – (tips), dar si notiunea de asigurare in sens modern – insurance. Nu e greu de ghicit, cafeneaua s-a transformat rapid in Lloyd’s, prima companie de asigurari din lume.

 Sfarsitul secolului al XVII-lea aduce cu sine noi cafenele, la Paris (1672 – unul dintre primele cadouri pe care le primeste Ludovic al XIV-lea este un arbust de cafea), la Viena (1683 – dupa asediu, turcii, infranti, lasa in urma lor saci intregi cu boabe de cafea) sau la Amsterdam (foto fundal – din 1690, prin portul de aici incep sa se tranziteze cantitati impresionante de saci cu boabe aromate). Mai conservatori, nemtii intarzie cu prima lor cafenea berlineza pana in 1721.

 Secolul al XVIII-lea inseamna, in paralel cu dezvoltarea consumului, cresterea direct proportionala a productiei de cafea. In 1723, ofiterul Gabriel de Clieu aduce in Martinica, una dintre coloniile franceze din Caraibe, primele plante de cafea, pe care le cultiva aici din inalta porunca regala. (Dupa jumatate de secol, plantatiile vor numara aproape doua milioane de arbusti.)

 Patru ani mai tarziu, printr-un viclesug amoros facilitat de o amanta sus-pusa, un ofiter portughez „importa“ cafeaua in Brazilia, care se va dovedi un teren extrem de fertil, la propriu, pentru aceasta planta din ce in ce mai la moda atat in Europa, cat si in America. Deja, la 1763, numarul cafenelelor de dincoace si de dincolo de Ocean este estimat la circa 7.000, dintre care 2.000 numai in Italia (intre acestea, faimoasele Café Greco de la Roma si Café Florian de la Venetia).

 Intre timp, nici celelalte puteri coloniale, sesizand amploarea fenomenului social care devenise cafeaua, nu stau cu mainile in san: olandezii incep cultivarea ei in Java si Batavia, iar englezii in Africa si in India. In timp, vor aparea un numar impresionant de soiuri, fiecare cu particularitatile sale, legate de aroma, buchet, aciditate si, evident, gust. In paralel, prelucrarea boabelor se diversifica, intr-un continuu efort de sofisticare a produsului final.

 Astfel, ca prima etapa, boabele pot fi prelucrate la rece sau la cald, in mediu uscat sau umed, ba chiar sub jet de aburi. Ulterior, ele sunt prajite, iar pudra maronie astfel obtinuta poate fi fiarta in zeci de feluri. De asemenea, pudrele de la mai multe soiuri se pot combina in proportii felurite, marcile fiind apoi rebranduite dupa gustul, tot mai evoluat, al consumatorului final.

 In plus, cafeaua nu mai este bauta simpla, „neagra“, ci cu felurite adaosuri, de la zahar la lapte si la toate derivatele sale, in special frisca. Prototipul primului espressor apare si el, pe la 1822, dar nu in Italia, ci in Franta. Ulterior, italienii vor duce, insa, la perfectiune noul procedeu de preparare a cafelei, ei construind, la inceputul secolului XX, primele fabrici care produc in serie asemenea masinarii, mai intai unele cu functionare manuala, apoi noi si noi generatii, automate.

Statele unite ale cafelei
 Un nou avant al consumului se inregistreaza in Statele Unite, imediat dupa 1920, in urma declararii prohibitiei alcoolului. Curand, America ajunge sa importe 70% din productia globala, iar, in al doilea Razboi Mondial, soldatii sai sunt primii care au inclusa cafeaua in ratia de zi cu zi. Licoarea nu mai era de mult un lux, ci o necesitate cotidiana, pe care nu o mai putea ignora nimeni…

 In vremurile noastre, in SUA, unde reteaua de localuri Starbucks a devenit un fenomen socio-cultural national, cafeaua reprezinta deja o afacere de mai multe miliarde de dolari pe an, iar la nivel mondial cifra, se pare, se tripleaza. Numai Brazilia produce anual in jur de 1.500.000 tone, exportand mai bine de 90% din recolta. Alti producatori reprezentativi – conform www.coffeeresearch.org – sunt Columbia (600.000 tone/an), Indonezia (480.000 tone/an), Mexic (370.000 tone/an), Uganda (240.000 tone/an) dar si „tara-mama“, Etiopia (200.000 tone/an).

 In functie de conditiile climatice, totalul mondial anual duce cam spre 5.400.000 de tone, insa mai importanta decat cantitatea raman calitatea si unele particularitati legate de gust, miros, aroma ori aciditate. De aceea, tari cu productii ceva mai mici, cum ar fi Costa Rica, Nicaragua, Republica Dominicana, Kenya sau chiar Malawi ofera boabe care au mai mult succes decat cele din Brazilia, de pilda.

 In aceste conditii, se poate vorbi despre existenta a doua piete: una de larg consum, dominata de produsele in serie, standardizate, ale multinationalelor, si o alta, paralela, extrem de nisata, rezervata cunoscatorilor si alimentata de firme mai mici, insa specializate in produse de calitate ridicata (asa-numitele selectii de cafea, al caror pret poate fi si de 10-20 de ori mai mare decat al pungii clasice cu cafea macinata pe care o gasesti in orice supermarket).

 Costul final este dependent de fluctuatiile bursei, unde pretul unciei de cafea aproape ca s-a dublat din 2003 pana azi, ajungand la o medie de aproape 0,9 USD. In ciuda cresterii preturilor, exportul nu a stagnat, in luna iunie 2005 – conform datelor anuntate de International Coffee Organization (www.ico.org) – fiind tranzactionate circa 450.000 de tone (mai exact, 7.655.868 de saci, un sac cantarind 60 de kilograme).

 Dintre acestea, cam 75 de procente sunt reprezentate de cafeaua de tip Arabica (un continut mai mic de cafeina si un plus de aroma; planta creste la altitudini mari, in special in Brazilia, Africa de Est si Caraibe, si are nevoie de sase pana la noua luni ca sa se maturizeze), iar restul de 25% de cea de tip Robusta (cultivata la altitudini mai mici, mai apropiate de nivelul marii, in Africa de Vest si Asia de Sud-Est, avand continut dublu de cafeina si fiind considerata de calitate inferioara).

Recomandari privind prepararea cafelei




Articol extras din cartea "CAFEAUA" de Ana Tomescu | Editura Gramen, Bucuresti, 2010.

Pudra de cafea sau produsul liofilizat, cu sau fără zahăr, se foloşeşte la prepararea băuturii atât de cunoscute sub numele de cafea şi, respectiv, ness care se servesc după sau între mese, în acţiuni protocolare sau în familie, cu prietenii, în cafenele, în restaurante, acasă, etc.

Cafeaua din pudră se prepară numai din pudră prăjită corespunzător şi proaspăt măcinată, cu apă proaspătă, necalcaroasă şi fără clor, în vase bine curăţate. Se folosesc 50-60 g pudră la 1 l apă sau 2 linguriţe la o ceaşcă (100 150 ml apă). Fierberea pudrei nu este recomandată întrucât prin fierbere substanţele aromatice se volatilizează iar gustul devine neplăcut. Pentru a evita răcirea, cafeaua preparată se păstrează în bain-marie sau pe o sursă de căldură fixată la un punct de încălzire minimă. Nu se reîncălzeşte. Se serveşte de obicei caldă, însoţită de un pahar cu apă proaspătă şi rece.

Alte reţete moderne şi sofisticate introduc anumite ingrediente care se adaugă cafelei: gheaţă, ciocolată neagră rasă sau fulgi, îngheţată de vanilie, mocca sau ciocolată, lichior (mai ales de cireşe şi portocale), frişcă proaspătă, coniac, scorţişoară, coajă de lămâie rasă, gălbenuşul şi albuşul de ou, lapte, rom, whisky, cacao, vin dulce, portocală, cuişoare, gelatină, fructe, plante aromatice şi condimentare.

Cafeaua solubilă se prepară cu apă de calitate bună, fiartă sau rece, cu sau fără zahăr. Se folosesc 8-10 g ( o linguriţă) produs pentru 100-150 ml apă.

Cafeaua decofeinizată ca şi surogatele de cafea pot fi consumate, fără risc, de către persoanele în vârstă sau de către persoanele cu diverse afecţiuni.

Se spune că cea mai bună cafea se prepară din cea mai bună cafea şi acest lucru este posibil doar în Etiopia.

Cafeaua se foloseşte la prepararea unor băuturi alcoolice (lichioruri).

Cofeina extrasă din boabele verzi este utilizată în industria farmaceutică.

Consumul de cafea : placere sau durere?


Multi dintre noi depindem de o gura de cafea pentru a ne porni motoarele. Altii au nevoie chiar de mai multe guri sau chiar “plinuri” pentru a face fata unei zi . Sunt unii care folosesc cafeaua pentru a trece mai usor peste depresii sau anxietate cu toate ca aceasta bautura atat de apreciata creeaza mai multi hormoni de stres (lupta sau fugi) in sistemul nostru. Sirurile de adrenalina pompate, avand ca initiator cafeaua, duc la retentia de mai mult cortizol, ceea ce duce la un ciclu vicios de mai mult stres si anxietate.
Pentru altii cafeaua este doar un simplu motiv de a iesi in oras sau de ‘a sta la palavre’.

Aroma placuta si caldura, asocierea cu fumatul sau cu un biscuite sunt o alta fata a consumului de cafea ce ne ademenste mereu.

Intr-o lume plina de vicii autodistrugatoare cafeaua desi creaza dependenta , este privita inca cu ingaduinta de foarte multi si asta si probabil datorita faptului ca este viciul la care se poate renunta cel mai usor. Trei zile de dureri de cap si ai scapat. Sunt sigur ca multi dintre voi ati trecut prin asta si stiti prea bine ce inseamna, iar aceste zile pot fi mai multe sau poate mai putine , in functei de cate portii de cafea obisnuiam sa servim pe zi.

Este insa nevoie pentru multi dintre noi sa ne uitam la modul in care consumam cafeaua si sa intelegem daca trebuie sa reducem cantitatea sau poate chiar sa renuntam de tot la ea.

Desi cafeina se regaseste si in alte alimente sau bauturi precum ceaiul sau ciocolata, cafeaua contine cu adevarat cantitatea mare. Primul lucru insa la care trebuie sa te gandesti este daca esti in stare. Daca nu , inseamna ca te afli la un nivel de dependenta.
Modul in care consumul de cafea ne ridica starea de spirit si ne ajuta sa ne “pornim”

Cafeina este o substanta chimica naturala stimulanta numita trimetilxantina . Poate genera atat dependenta dar poate fi si de ajutor, precum ar putea aduce marturie atat Bach cat si Beethoven, ambii mari consumatori de cafea.
 Cafeaua stimuleaza creierul pentru a produce neurotransmitatorul dopamina ocupand receptorii adenozinici ai creierului. Acesti receptori sunt cei care ne ajuta sa simtitm ca ne este somn.Insa receptorii adenozinici nu fac diferenta intre adenozina si cafeina.

Dopamina ne ridica starea de spirit si ne face sa ne simtitm mai bine si sa tinem depresia departe. Acesta este si unul dintre motivele pentru care consumul de cafea este mult mai mare in zonele unde nu este prea mult soare pentru perioade mai lungi. Dopamina contribuie de asemenea la miscarea corpului in mod constient. Astfel Suedia este cel mai mare consumator de cafea din lume si asta in ciuda faptului ca inca din secolul 18 au existat interdictii prin lege prin care oamenii erau amendati sau chiar arestati daca erau prinsi in timp ce consumau cafea. Regele Gustav al –III-lea al Suediei era atat de convins de efectele negative ale cafelei incat a dispus un prim experiment clinic prin care sa se demonstreze teoriile sale. Din pacate nici el si nici doctorii sai nu au apucat sa vada acest experiment dus la bun sfarsit.

Unele cercetari arata chiar ca cei care beau cafea au mai putine sanse sa dezvolte boala Alzheimer decat cei care nu beau. In timp ce ne simtim mai bine datorita dopaminei, cafeina creste activitatea creierului.

Acest lucru pune in alerta glanda pituitara care elibereaza hormoni care transmit catre glanda suprarenala sa produca adrenalina pentru raspunsul “lupta sau fugi”. Acest input de adrenalina te face mai alert.

Injectiile cu adrenalina sunt folosite cateodata pentru a trece mai usor peste problem extreme de respiratie sau legate de inima. Cafeina poate ajuta si in cazul atacurilor astmatice , dilatand pasajele bronhiale si crescand bataile inimii.
Consumul de cafea, efectele secundare si cum putem scapa de ea.

In timp ce efectul adrenalinei se pierde , cortizolul incepe sa urce incet. Daca acest ciclu este repetat de mai multe ori si in mod regulat, atunci se creaza aceasi stare precum stresul cronic . Acesta se manifesta prin oboseala , anxietate, nervozitate, iritabilitate si imunitate scazuta.
 O reteta dezastruoasa este sa ai un loc de munca stresant si sa bei cafea pentru a face fata. Eliberarile de adrenalina dau dependenta, puteti intreba orice parior pe jocuri de sport.

Dar se pare ca nevoia de dopamina este de fapt carligul care face atat de grea incercarea de a renunta la cafea. Cateodata cafeina din cafeaua consumata in mod regulat poate provoca intoleranta la gluten sau boala celiaca.

Una dintre recomandarile de a scapa de consumul de cafea este folosirea unui supliment natural care este parte dintr-un amino acid neesential L-Tirosina . Acesta este un precursor natural al dopaminei produse de creier si ajuta oamenii sa fie alerti.
Riscurile consumului de cafea

Desi exista multe studii care prezinta cafeaua ca pe un aliment sanatos si care ar fi benefica in diferite probleme de sanatate, exista la fel de multe studii care arata exact contrariul.
Cancer

Peste 1000 de chimicale exista in cafeaua prajita dintre care despre 19 se stie ca sunt carcinogene.
Probleme gastrointestinale

Fiind acida, cafeaua poate deteriora in mod grav sistemul gastrointestinal. Astfel aceasta nu este deloc recomandata pentru cei care sufera de probleme gen ulcer, gastrita, colita, etc. Sa nu mai spunem ca unii o consuma dimineata pe stomacul gol la o tigara. Va inchipuiti putin ce se intampla in acel organism , care dupa orele de pauza de somn asteapta alimente nutritive pentru a se hrani si primeste un pachet de aciditate + chimicale si stimulenti puternici!
Efecte psihologice si insomnie

Multi consumatori de cafea sunt familiarizati cu acel efect al consumului de prea multa cofeina. Acest fapt poate cauza si anxietate sau iritabilitate si chiar simptome de retragere. In multe cazuri consumul de cafea rezulta in insomnie si in alte cazuri in narcolepsie. Un alt fapt cunoscut este acela ca cafeina produce diferite efecte psihologice.
Colesterol

Un studiu din 2007 facute de Baylor College of Medicine arata ca moleculele cafestol si kahweol, care se gasesc numai in boabele de cafea pot ridica nivelul LDL(lipoproteinele care transporta colesterolul rau) la oameni. Aceasta crestere este un semn al faptului clar ce indica cresterea colesterolului de catre cafea. S-a observat de asemenea faptul ca atunci cand cafeaua este facuta la filtre cu filtre de hartie, acestea reusesc sa filtreze majoritatea compusilor de cafestol si kahweol, ceea ce nu se poate spune despre celalalte moduri de a prepara cafeaua.
Tensiunea arteriala

Exista pareri si studii diferite care arata sau nu o legatura directa intre consumul de cafea si tensiunea arteriala. In mod logic , cafeaua fiind un stimulant contracta arterele astfel crescand presiunea sangelui. Exista totusi studii care au aratat ca nu exista nici o legatura intre consumul de cafea si tensiunea arteriala.

Alte studii spun ca cei care cosnuma cafea pot experimenta o crestere insemnata a presiunii arteriale dar pe termen scurt. Aceste pareri impartite pot veni si din faptul ca multi dintre cei care consuma cafea in mod constant s-au obisnuit cu efectul cafelei asupra arterelor si au dezvoltat astfel o toleranta. De aici si efectul scurt care apare la unii subiecti din testetel mentionate mai sus.

Efectele mai periculoase sunt insa pentru cei care sufera deja de tensiune arteriala ridicata. Astfel este bine sa va consultati cu un specialist in aceasta privinta. Daca sunteti ingrijorati, incercati sa limitati consumul macar la 200 ml pe zi. Si nu uitati ca nu numai cafeaua contine cofeina, chiar daca cea mai mare cantitate o gasim in cafea. De asemenea incercati sa evitati consumul de cafea inaintea activitatilor care in mod natural determina cresterea tensiunii arteriale precum: exercitii fizice, ridicarea de greutati, munca fizica si altele.

Pentru a verifica daca consumul de cafea va ridica tensiune aarteriala, o puteti verifica la 30 pana la 60 de minute dupa ce consumati cafea. Daca tensiunea arteriala a crescut cu 5 pana la 10 puncte este posibil sa aveti o problema si va trebui sa renuntati la cafea. Renuntarea trebuie facuta treptata pentru a evita durerile de cap.
Efectele asupra sarcinii

Moleculele de cafea sunt destul de mici pentru a penetra placenta si pentru a ajunge in fluxul sanguin al bebelusului. Spre deosebire de adulti, bebelusii(fetusii) inca nu au dezvoltate in totalitate organele astfel ei neputand sa metabolizeze cafeina si sa o elimine din corp. Asa ca stimulantul are tendinta de a ramana in corpurile lor de 10 ori mai mult decat in corpurile adultilor. Daca mama consuma des cafea, este foarte probabil ca atunci cantitati mari de cafeina sa se acumuleze in corpul bebelusului. Iar asa cum se intampla si la adulti, bebelusii pot suferi de probleme legate de ingerarea de cafeina , precum cresterea pulsului si afectarea somnului.

Un studiu din anul 2003 facut de danezi pe 18,478 de femei a facut o legatura clara intre consumul de cafea in timpul sarcinii si riscul semnificativ crescut de pierdere a sarcinii. Concluzia a fost ca acele mame insarcinate care consuma 8 pahare de cafea pe zi au un risc de 220% mai mare decat cele care nu consuma deloc cafea de a pierde sarcina. Poate vi se pare exagerat 8 pahare pe zi, dar pentru femeile insarcinate orice risc ar trebui sa fie eliminat.

Si cafeaua decofeinizata este privita ca un potential pericol mai ales atunci cand sunt folosite metode chimice de producere. De obicei aceste metode contin substante chimice care se transmit fatului.
Deficienta de fier, anemia

Nu numai ca prin consumul de cafea apare o deficienta de fier in organism , dar cafeaua impiedica absorbtia fierului suplimentat.
Boli de inima

In ceea ce priveste bolile de inima, exisat o discrepanta in studii, unele spun ca bolile de inima sunt ameliorate de consumul de cafea dar in cantitati mici, altele sustin cum ca , consumul de cafea este un pericol pentru sistemul cardiovascular. Cred ca mult depinde atat de cantitatea de cafea, de calitatea ei, de modul de preparare cat si de conditia de sanatate a subiectilor studiati. Una dintre problemele ridicate totusi este faptul ca o cauza importanta a consumul de cafea este inflamatia, ceea ce poate duce cu siguranta la multe complicatii cardiovasculare.
Interactiunea cu alte medicamente

Cafeina impreuna cu medicamente precum Tylenol (Paracetamol, acetaminofen ) pot afecta in mod periculos ficatul.

Salicilatii din aspirina interfereaza cu cafeina crescand nivelul acestora. Desi salicilatii sunt substante ce se gasesc in mod natural in alimente, nivelele lor inalte nu sunt deloc sanatoase. Multi doctori recomanda sa nu se consume cafea si aspirina impreuna.

In concluzie, cafeina este gasita nu numai in cafea, dar in cafea are cea mai mare concentratie. Cafeina se formeaza in mod natural in 60 de plante incluzand aici boabele de cafea , frunzele de ceai, nucile de kola folosite pentru renumitele bauturi cat si boabele de cacao folosite pentru prepararea ciocolatei. Exista insa si cafeina facuta de om care este adaugata la unele mancaruri, bauturi sau medicamente.

90% din oamenii de pe pamant folosesc cafeina intr-o forma sau alta. Numai in America 80 % din adulti consuma cafeina in fiecare zi.

Un studiu facut asupra elevilor din clasele a 7-a, a 8-a si a 9-a din Ohio a descoperit ca acestia consuma in jur de 53 mg de cafeina pe zi, dar cel putin unul din cinci consuma peste 100 mg pe zi.

Daca este consumata in bauturi sau medicamente, cafeina are efecte diverse asupra corpului. Aceasta este un stimulant al sistemului nervos central. Iar acesta cuprinde creierul, coloana spinarii si alti nervi din corp. Si desi principalul efect al cafeinei este sa te faca sa te simti treaz si alert, cafeina are si dezavantajele care se manifesta in probleme precum:


Tremur

Batai inegale ale inimiiInsomnie sau probleme cu somnul

Creste presiunea

Cauzeaza dureri de cap, ameteala si nervozitate

Un important diuretic, dezhidrateaza puternic corpul

Creeaza dependenta

Creste colesterolul

Creeaza anemie intervenind in absorbtia fierului

Creeaza aciditate ceea ce duce la pierdere de calciu

Este mai periculoasa in anumite combinatii precum cafea cu aspirina.

Cafeina este atat un aditiv cat si un medicament. Astfel aceasta este folosita intr-o gramada de medicamente pentru tratarea oboselii, a ametelii si pentru a imbunatatii efectul altor medicamente pentru inlaturarea durerii. Cei care sufera de probleme cu inima nu ar trebui sa consume cafeina deoarece le face inima sa lucreze mult mai greu. Acelasi lucru este valabil si pentru cei care sufera de anxietate sau atacuri de panica, cafeina inrautatindu-le simtitor situatia.
Dupa ce bem cafeaua, cafeina isi atinge punctul maxim in sange in aproximativ o ora si sta acolo intre 4 si 6 ore.

Cand oamenii consuma cafea in fiecare zi, corpurile lor se obisnuiesc si nu mai au parte de “efectele pozitive” de a se simti treji si de a se putea concentra daca nu consuma in continuare. Acest lucru se numeste “toleranta”. Sunt studii care arata cum consumul de cafea determina o dependenta fizica. Astfel o persoana atunci cand incearca sa renunte la cafea experimenteaza sentimente de retragere, precum si dureri severe de cap, dureri ale muschilor, depresie si iratibilitate. Cand oamenii simt aceste simptome de obicei consuma mai multa cafea pentru a le indeparta. Acest ciclu vicios este greu de spart.

Deci pana la urma nu cafeaua in sine poate deveni un inamic ci cafeina. Asa ca fii informat , intreaba-te cata cafeina exista deja in alimentatia ta. Citeste etichetele, vei fi surprins sa afli ca inafara de cafea, multe alte produse contin cantitati importante de cafeina. Iata cateva exemple :




Cafea 150 ml 60-150

Cafea, decafeinizata 150 ml 2-5 mg

Ceai 150 ml 40-80 mg

Ciocolata calda 150 ml 1-8 mg

Lapte cu ciocolata 225 ml 2-7 mg

Mountain Dew 355 ml 55 mg

Diet Coca Cola 355 ml 45 mg

Coca Cola 355 ml 64 mg

Pepsi Cola 355 ml 43 mg

Red Bull 250 ml 76-80 mg

7-Up 355 ml 0

Sprite 355 ml 0

Starbucks Coffee Ice Cream 1 cupa 40-60 mg

Kit Kat  1 baton (46 g) 5 mg

Ciocolata neagra 1 baton (41 g) 31 mg

 Prajitura de ciocolata 50 g 8 mg

Inghetata de ciocolata 50 g 2-5 mg

M-am lasat de cafea cu mult timp in urma si nu a fost greu. Sunt sigur ca pentru altii pare imposibil sau pur si simplu este o bucurie si o placere prea mare de care nu vor sa se desparta. Intrebarea pe care totusi mi-o pun si pe care va rog sa v-o puneti si voi este: Va doriti sa fiti dependeti de o bautura calda?

Parerea mea este ca noi oamenii suntem fiinte extraordinare menite sa luminam pamantul , sa zburam in ceruri nu sa ne tavalim in mocirla. Pentru a face asta trebuie insa sa invatam sa ne detasam de tot ce ne tine prinsi, de tot ce ne tine legati strans fie ca este vreo bautura, vreo mancare, obicei, nevoie, gand sau sentiment.

Cafeaua - "Nectarul zeilor"



Istoria cafelei dateaza de mai mult de 1000 de ani si este la fel de bogata ca si cele peste 800 de substante aromate volatile ce emana din cafeaua prajita.

Arborele de cafea creste in regiunile tropicale si subtropicalei. Altitudinea la care este intalnit se situeaza intre 200 si 1200 m. Arborele de cafea se cultiva si in zone mai inalte (2000m), cafeua recoltata aici, fiind denumita Grown (cafea de altitudine) a carei calitate este foarte buna, cu aroma putenica si extrem de apreciata de cultivatori.

Ceea ce este caracteristic la arborele de cafea este faptul ca in toate sezoanele se gasesc in acelasi arbore ramuri cu flori, cu fructe verzi, in parg sau coapte, culoarea acestora trecand de la verde, la galben, apoi la rosu deschls si in sfarsit la rosu-purpuriu, cand fructele ajung la maturitate completa.

Cafeaua cruda nu are, inca, mirosul si gustul cafelei. Miroase mai degraba a cereale. Abia in timpul prajirii, prin influenta caldurii, din substantele principale constitutive ale cafelei, bioxid de carbon si proteine se formeaza substantele aromate si de gust.

Se cunosc mai multe specii de arbori de cafea. Doar 4 specii sunt, insa, considerate de o important deosebita.

Cafeaua Arabica

Cafeaua Arabica este cel mai apreciat si mai raspandit arbore de cafea. Denumirea sa poate duce la unele confuzii, insa el nu provine din Arabia, ci din Africa, mai precis Abisinia. Acest arbore de cafea furnizeaza astazi aproximativ 75-80% din productia mondiala de cafea. Se planteaza in general la o altitudine variind intre 600 si 2000 m. Boabele de cafea ale acestui arbust se disting prin aspectul lor atragator si forma alungita, prin suprafata neteda si lucioasa de culoare verzuie. Calitatea cafelei Arabica este in general excelenta.

Cafeaua Robusta

Aceasta specie creste mai rapid si este mult mai rezistenta la intemperii si boli, comparativ cu specia Arabica. Boabele de cafea Robusta sunt colorate in brun deschis si au o forma neregulata. Calitatea cafelei provenita de la acest arbust este medie, gustul fiind intepator si amar.

Cafeaua Liberica

Cafeaua Liberica are de asemenea o crestere rapida si o rezistenta buna la intemperii si boli. Este de origine din Africa Occidentala (Liberia) si se cultiva exclusiv in campiile tropicale si subtropicale ale Africii si Americii de Sud, unde umiditatea este foarte mare si temperatura variaza intre 20 si 25 grade C. Boabele sunt de dimensiune medie, aplatizate si foarte neregulate, adesea deformate. Culoarea acestora este de la bruna la galbena. Calitatea acestui tip de cafea este mediocra.

Cafeaua Maragogype

Acest arbore de cafea a fost descoperit in vecinatatea orasului Maragogype, statul Bahia din Brazilia. Este vorba de un hibrid rezultat prin incrucisarea dintre speciile Arabica si Liberica. Exceptand dimensiunile boabelor, el a pastrat caracterele speciei Arabica, in general, randamentul acestui arbust este totusi inferior si cultura sa este extrem de imprastiata, la o altitudine variind intre 600 si 1000 m. Boabele de cafea ale acestui arbust sunt de calitate superioara si medie, iar culoarea lor este verzuie.

Substanta principala din componenta cafelei cu efect fiziologic este cafeina. Este un praf alb cristalin cu gust usor amar si are denumirea chimica de 1,3,7-trimetilxantina.

Cafeina stimuleaza sistemul nervos central si accelereaza viteza "prelucrarii datelor" in corpul nostru. Oboseala este atenuata. Activitatea de gandire este stimulata, iar dispozitia devine mai buna.

In principiu un consum moderat de cafea de la 4-5 cesti pe zi nu are un efect negativ asupra sanatatii unui om sanatos.

Consumul excesiv poate duce la aparitia tulburarilor la nivelul tubului digestiv, cu arsuri, jena si chiar dureri si spasme gastrointestinale.

Ceea ce, poate, nu stiati despre cafea!
Cafeaua decofeinizata poate cauza o crestere a LDL-colesterolului (fractiunea rea a colesterolului) prin cresterea unui tip de grasime din sange legata de sindromul metabolic, sugereaza un nou studiu efectuat in America.
Cafeaua cea mai scumpa si rara se numeste Kopi Luwak si se obtine din excrementele unei specii de maimute. Mai exact maimuta mananca boabele unui anumit tip de arbore care sunt supuse unui interesant proces de transformare in laboratorul digestiv al animalului. Rezultatul, prelucrat la randul lui, costa 500 euro/kg, insa anual se aduna doar 50 kg de Kopi Luwak.
Dupa 10 ani de cercetari in Japonia s-a constatat ca din 100.000 de persoane consumatoare de cafea, 214 s-au imbolnavit si au murit de cancer renal, in comparatie cu neconsumatorii de cafea, dintre care au murit 514 persoane. De aici s-a tras concluzia ca substantele antioxidante din cafea protejeaza celulele renale de radicalii de oxigen cancerigeni. La fel s-a observat si la cele cu tendinta de cancer de san. Un alt studiu publicat in 2005 arata ca la cei care consuma cel putin doua cani de ceai sau cafea zilnic se reduce incidenta bolilor cronice de ficat care sunt frecvente la alcoolici sau persoane supraponderale (obeze) prin efectul cofeinei. La fel se presupune un efect pozitiv in boala Parkinson sau Alzheimer.
O ceasca de cafea fiarta are aproximativ 115 miligrame de cafeina, un expresso (filtru) aproape 80 miligrame, in timp ce o cafea instant 65 miligrame de cafeina. Cafeaua decofeinizata nu este in totalitate fara cafeina, continand de fapt 3 miligrame de cafeina.
Cofeina mareste puterea aspirinei si a altor calmante, acesta fiind motivul pentru care se regaseste in unele medicamente.
Femeile care beau mai mult de 2 cesti de cafea pe zi prezinta un rise crescut de osteoporoza. Totusi acest fapt poate fi compensat band lapte sau iaurt pentru a inlocui pierderile de calciu.
Cercetatorii Universitatii Rutgers din New Jersey au ajuns la concluzia ca efectele cancerigene ale expunerii la razele ultraviolete de tip beta pot fi prevenite daca se consuma moderat cofeina, dar in acelasi timp este nevoie si de exercitii fizice.

"Istoria cafelei'



Istoria cafelei este la fel de bogata ca insasi cafeaua, datand de mai mult de 1000 de ani.
In Occident, istoria cafelei incepe acum trei secole, dar in Orientul Mijlociu ea este consumata de toate paturile sociale inca din vechime.
                       
Prima referinta la cafea, din surse inregistrate, dateaza din secolul al IX-lea, dar cu multe secole inainte, existau multe legende arabe despre bautura misterioasa si amara cu puteri stimulatoare.
 Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Marii Rosii din Africa.La inceput cafeaua era considerata aliment si nu bautura. Triburile est-africane macinau boabele crude de cafea si prin amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe care o modelau sub forma de bile. Acestea erau consumate de razboinicii tribului pentru a avea mai multa energie in timpul luptelor.

Incepand cu anul 1000 e.n., renumitul tamaduitor Avicenna, administra cafeaua in chip de medicament. Etiopienii obtineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea in apa a boabelor uscate. Cafeaua crestea in mod natural si in Peninsula Arabiei si din secolul 11 aici cafeaua a fost preparata ca bautura calda.     Asa-numitele proprietati stimulative ale cafelei au fost considerate de multi in acele timpuri stravechi, generatoarele unui fel de extaz religios, iar cafeaua ca bautura si-a castigat o reputatie mistica, invaluita in mister si asociata cu preotii si doctorii. De aceea nu este surprinzator ca doua legende puternice au aparut pentru a explica descoperirea acestei boabe magice.

O istorie apocrifa datand de pe la 1400, povesteste despre un pazitor de capre yemenit, pe nume Khaldi, care a observat cum caprele sale deveneau neastamparate si energice dupa ce mancau fructele rosii care cresteau in tufisurile necunoscute de pe aceste meleaguri. Uimit de comportamentul lor, Khaldi a dus fructe la o manastire din apropiere, unde staretul a fiert fructele in apa. Acesta a obtinut un lichid amar dar aromat, foarte stimulator, care alunga oboseala si somnolenta.

Cealalta poveste este aceea a unui dervis musulman care a fost condamnat de dusmanii lui sa rataceasca prin desert si astfel sa moara de foame. In delirul sau, tanarul a auzit o voce care ii spunea sa manance fructele dintr-un arbore de cafea din apropiere. Dervisul a incercat sa inmoaie fructele in apa si cand nu a reusit, pur si simplu a baut lichidul acela. Interpretand supravietuirea si energia sa ca pe un semn de la Dumnezeu, s-a intors la ai sai si a raspandit credinta si reteta acestei bauturi.    

Asemenea legende sunt bineinteles neconfirmate, dar exista anumite fapte referitoare la raspandirea arborelui de cafea, care sunt bine documentate. Se pare ca originea cafelei se afla pe continentul african, intr-o zona a Etiopiei cunoscuta sub numele de "Kaffa". De acolo ea se raspandeste in Yemen, apoi in Arabia si Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins rapid in toate aceste tari si servitul cafelei a devenit un obicei zilnic placut. Spre sfarsitul sec. al XIV-lea, societatile care practicau comertul au inceput sa-si dea seama de marele potetial pe care il reprezinta cafeaua si au lansat-o cu succes in Europa.

 Cererea de cafea in Orientul Apropiat era extrem de mare si toate transporturile de cafea care paraseau Yemenul cu destinatia Alexandria si Constantinopol erau foarte bine controlate si pazite pentru ca nici o planta sa nu iasa din tara. In ciuda acestor restrictii, musulmanii in timpul pelerinajului lor la Mecca, au reusit sa ascunda si sa ia cu ei plante de cafea si sa le cultive in tarile lor. Astfel, a inceput cultivarea cafelei in India.

 Cafeaua a intrat in Europa la acea vreme prin portul Venetia, unde aveau loc schimburile comerciale cu negustorii arabi. Bautura a devenit obisnuita in randul populatiei in momentul in care vanzatorii ambulanti de limonada au inclus-o in oferta lor ca alternativa la bauturile reci. De asemeni, multi dintre negustorii europeni au inceput sa bea cafea in calatoriile lor si au adus acest obicei in Europa.

Asemanarile fonetice dintre cuvantul "cafea" si echivalentii sai europeni ( in italiana "caffe", in franceza "caffé" si "kaffee" in germana, de exemplu), i-au determinat pe oameni sa creada ca numele provine din "Kaffa", provincia etiopiana de unde cafeaua isi trage obarsia. Dar o alta ipoteza a sugerat ca acest cuvant povine din arabescul "quahwek", care inseamna "stimulant".

Pe la mijlocul secolului 17, olandezii dominau comertul naval si au introdus cultivarea la scara mare a cafelei in coloniile lor din Indonezia, pe insulele Java, Sumatra, Sulawesi si Bali. Cafeaua a ajuns in America Latina cateva decenii mai tarziu cand francezii au adus o planta de cafea in Martinica. La jumatatea secolului 19, o boala rara a plantelor s-a raspandit prin plantatiile de cafea din Asia de sud-est si culturile au fost compromise. Astfel, Brazilia a devenit cea mai mare producatoare de cafea, onoare pe care o detine si astazi.

Este interesant ca, desi cafeaua este originara din Africa, cultivarea arborelui in aceasta parte a lumii este relativ recenta. De fapt, plantatorii britanici au fost cei care au reintrodus cresterea cafelei in Africa, chiar dupa Primul Razboi Mondial, infiintand plantatii in zone care ofereau un climat si un sol propice infloririi arborelui.